Creațiunile lui Prometeu / Bodies & Emotions
Imagini
Informații
Descriere
L. van Beethoven / R. Djawadi, P. Glass, R. Daugan, H. Zimmer, Y. Lemoine, Havasi
Creațiunile lui Prometeu / Bodies & Emotions
Balet - spectacol coupé
Creațiunile lui Prometeu / Bodies & Emotions
CREAȚIUNILE LUI PROMETEU
Conducerea muzicală: CIPRIAN TEODORAȘCU (invitat)
Coregrafia și regia: OVIDIU MATEI IANCU
Scenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR
Video design: ANDREI COZLAC
Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Maeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU
Prometeu ANTONIN FARAUT
Zeus GUSTAVO FERREIRA
Cupluri: GUSTAVO FERREIRA / HONOKA NISHIMURA, ANTONIN FARAUT / CHISAKO OTA, FLAVIUS POPA / ANDREEA MIREA, SERGIU MIHALIC / CODRUȚA BĂLAN, ANTONIN FARAUT / CARLA DUKAI
Zei OLGA SFETCU, ALINA MIHAI, IOANA NICOLESCU, CODRUȚA BĂLAN, SAYUKI TOTSUKA, LARISA CLEMENT, MIKU ISOMURA, CHISAKO OTA, HONOKA NISHIMURA, FLAVIUS POPA, SERGIU MIHALIC, GUSTAVO FERREIRA, YUKI SHIMAOKA, MASAYOSHI SATO
Oameni ANDREEA MIREA, PATRISIA MUREȘAN, AOI IWAZAKI, CECILIA BASETTO, CARLA DUKAI, CRISTINA MÎRZA, HANA OKUDAIRA, AIRI HAMADA, ANNA PASELLO, YEWON KIM, KURUMI KOJIMA, IUNIA IENCULESCU, ALEXANDRU PÎNTEA, ADAM SANCHEZ
Orchestra și ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara
Regia tehnică: HELLEN GANSER
BODIES & EMOTIONS
Coregrafia și regia OVIDIU MATEI IANCU
Concept costume OVIDIU MATEI IANCU
Asistenți coregrafie MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU
Light design OVIDIU MATEI IANCU, MIRCEA BRUSTUR
Maeștri de balet OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU
Muzica
LIGHT OF THE SEVEN - RAMIN DJAWADI, THE HOURS - PHILIP GLASS, CLUBBED TO DEATH - ROB DAUGAN, INTERSTELLAR - HANS ZIMMER, RUN BOY RUN - YOANN LEMOINE, THE POET ACTS - PHILIP GLASS, RISE OF THE INSTRUMENTS - HAVASI
Soliști CARLA DUKAI, CODRUȚA BĂLAN, ANDREEA MIREA, CHISAKO OTA, ANTONIN FARAUT, GUSTAVO FERREIRA, ADAM SANCHEZ, SERGIU MIHALIC
Ansamblul de balet LARISA CLEMENT, CRISTINA MÎRZA, IOANA NICOLESCU, PATRISIA MUREȘAN, HONOKA NISHIMURA, SAYUKI TOTSUKA, AOI IWAZAKI, AIRI HAMADA, YEWON KIM, ANNA PASELLO, IUNIA IENCULESCU, ANDREEA MIHALIC, HANA OKUDAIRA, CECILIA BASETTO, KURUMI KOJIMA, MIKU ISOMURA, MASAYOSHI SATO, YUKI SHIMAOKA, ALEX PÎNTEA, FLAVIUS POPA
Regia tehnică: HELLEN GANSER
Sonorizare: RAMON CHIRIȚOIU
Spectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 21:00.
Vârsta recomandată: 5+
Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
CREAȚIUNILE LUI PROMETEU
În anul 1800, Ludwig van Beethoven primește din partea faimosului coregraf Salvatore Viganò, nepot și discipol al compozitorului Luigi Boccherini, comanda unei partituri de balet pentru Hofburgtheater din Viena. Inventator al coreodrammei, o mult apreciată mixtură de dans și pantomimă, care combină naturalismul cu structura narativă, Viganò va aborda în perioadele pe care le-a petrecut ca prim - balerin și maestru de balet al Hofoper din Viena (1793-95, 1799-1803), teme istorice sau mitologice, semnând de cele mai multe ori și suportul muzical al acestora. Însărcinat să îi dedice o lucrare Împărătesei Maria Theresia, va alege în sens alegoric mitul lui Prometeu, însă realizând importanța și dificultatea noii sale misiuni, a apelat la Ludwig van Beethoven, cea mai recunoscută autoritate muzicală a timpului, rugându-l să abordeze tema din perspectiva compozitorului de carieră.
Entuziasmat să compună pentru scena curții imperiale, Beethoven acceptă scenariul propus de Viganò, care reinterpretează vechiul mit grecesc în spiritul Iluminismului. Eroul antic este aspru pedepsit pentru faptul că a furat focul ceresc spre a-l dărui muritorilor. În libretul de secol XIX, Prometeu însuflețește două statui, dăruindu-le știința și arta, însă fără să îi descrie martiriul, baletul ilustrează moartea și renașterea titanului, dar și celebrarea creaturilor sale, care ajung să îi înțeleagă eroismul.
Distribuția apare ca revelatoare pentru tratarea coregrafică a temei, experimentatul maestru de balet și tehnician focalizând în primul rând atenția asupra noilor creaturi. În mod neașteptat, începând cu cel de al doilea act, Prometeu nu se manifestă activ. Înconjurate de Apollo și de muze, de cele trei Grații și de Bachus, de Amphion, Arion și Orfeu, muzicienii legendari ai lumii antice, creaturile sunt inițiate în muzică și dans, apoi învață alături de Melpomene sensul și rostul tragediei. Muza le dezvăluie acum că viața se sfârșește în moarte și alege să îl pedepsească și să îl ucidă pe Prometeu, pentru că nu le-a dăruit creaturilor sale șansa de a fi nemuritoare. Thalia, muza comediei, îi mângăie pe cei care plâng, în timp ce Pan îl readuce pe Prometeu la viață, motiv de sărbătoare, de bucurie și de dans.
Creațiunile nu se transformă pe deplin în ființe umane, până la întâlnirea cu Apollo și muzele Parnasului. Acesta este mesajul noii creații de balet, iar muzica lui Beethoven surprinde prin tehnici și soluții nonverbale întreaga metamorfoză a eroilor săi. În viziunea lui Viganò, Parnasul este o alegorie a curții habsburgice, iubitoare de artă, iar baletul în întregul său, o celebrare a idealului educației artistice, conform căruia, doar acela care cunoaște în profunzime artele spectacolului, poate să aspire la statutul unei ființe desăvârșite.
Pentru baletul european al secolului al XIX-lea, cortina se ridică odată cu Creațiunile lui Prometeu, o partitură considerată astăzi crucială pentru evoluția stilului beethovenian, spiritul ei eroic regăsindu-se mai târziu, în opera Fidelio (1805) sau în muzica incidentală la Egmont (1810).
BODIES & EMOTIONS
Bodies and Emotions este un balet în limbaj neoclasic, fenomenul estetic urmând cronologic titlului Creațiunile lui Prometeu, singurul balet al lui Ludwig van Beethoven.
Referitor la muzică suntem încredințați că partiturile aferente, extrase din muzica de film actuală, reprezintă magnetul pentru publicul tânăr și nu numai, explorând teme variate, precum dragostea, suferința, bucuria, frica sau orice altă emoție sau trăire.
"Bodies & Emotions" este un spectacol de balet care explorează conexiunea profundă între corp și emoție prin intermediul mișcării și expresiei artistice.
Repertoriul de balet al Operei Naționale Române din Timișoara s-a îmbogățit în ultimele stagiuni cu titluri precum La Bayadere, Creațiunile lui Prometeu, Giselle. Strategia repertorială se dezvoltă în continuare înspre marile titluri ale genului, Lacul Lebedelor și Spărgătorul de nuci.