Interioare ţărăneşti

Descriere

In Banatul istoric, multietnic ai multicultural, romanii au fost dintotdeauna majoritari, convietuind pasnic intr-un dialog continuu cu sarbii, svabii, maghiarii, slovacii, cehii etc. Cu totii au fost preocupati de amenajarea interiorului casei lor, ca sa le fie bine dar sa si arate frumos. Interiorul traditional banasean s-a dezvoltat cu o dubla functie, una practica si una estetica, fiind expresia starii economice si sociale, a nivelului de civilizatie cat si a dialogului cultural intre etnii. Acelasi sistem de compunere al interiorului taranesc a fost folosit de toate nationalitatile din Banat, interioarele taranesti diferentiindu-se mai ales prin modul in care taranca a stiut sa-si infrumuseteze casa: cu acoperitoare de pat, fete de perna, fete de masa, stergare, perdele, broderii, vase decorative, icoane.

In secolul XIX se generalizeaza casele cu trei incaperi. Camera mare numita de romani soba curata, soba frumoasa, destinata oaspetilor, era nelocuita iar mobilierul simplu era compus din doua paturi dispuse paralel, intre care in dreptul ferestrelor era masa avand de o parte si de alta, pe langa paturi doua banci lungi, iar la capete cate un scaun. Un blidar cuier servea pentru vase decorative si haine mai bune, iar lada de zestre incrustata sau pictata cu motive florale, pentru tesaturi. Soba oarba din camera mare avea gura de foc din bucatarie. Camera mica era camera de lucru si locul de convietuire al intregii familii si continea un pat cu doua capete , un razboi de tesut, o masa. O amenajare asemanatoare o intalnim la ucraineni si la slovaci. In tinda se gatea mancarea la vatra cu horn deschis. Mobilierul consta dintr-o masa mica si scaunele joase cu trei sau patru picioare, o bancuta pentru vasele de apa, blidare sau rude pentru obiectele de uz gospodaresc. Prezinta un mare interes decorativ comarliile, acele firide cu polite pentru vase intalnite la romani si slovaci (vezi tinda romaneasca din Casa din Jebel si tinda slovaca). In camere gasim piese decorative si functionale , tesaturi de interior viu colorate tesute de romanca in casa, icoane incadrate de stergare albe bogat decorate la capete, blide de ceramica sau faianta, oglinda , ceasul, ponievi sau cilimuri colorate pe paturi, stergare decorative la ferestre. Perdelute tesute, brodate sau crosetate le gasim la germani, maghiari, slovaci si sarbi. Existau diferente: la germani si maghiari acoperitorile de pat si fetele de masa erau din stofa, cumparate din comert, iar celelalte broderii erau executate cu acul pe panza industriala alba de catre taranci.

Culoarea, decorul si moda diferentiaza etnic mobilierul romanesc de cel al minoritatilor. Bucataria maghiara are o banca coltar si o masa, iar deasupra bancii cuierul blidar cu vase decorative de Corund. Pentru bucataria germana este caracteristic credentul pentru vase cu un blidar perforat in partea de sus, pentru farfurii din portelan sau faianta decorativa, cu un dulap pentru vase in partea de jos si masa inalta cu patru scaune cu spatar. In bucataria germana este amenajat un colt pentru spalat cu un scaun perforat care sustinea un lighean. La maghiari mobilierul din camera este pictat cu motive florale cu rosu, alb si verde. in camera mare din casa germana, un scrin cu trei sertare servea de altar al casei avand pe el un crucifix, Biblia, cartea de rugaciuni si statuete reprezentand sfinti, iar deasupra scrinului o icoana cu Sfanta familie. In casele maghiare, germane, slovace, cehe si sarbe pe peretii bucatariei se puneau carpete din panza brodate cu texte amuzante referitoare la intelegerea si dragostea intre soti sau care urau mesenilor pofta buna. Romancele au adoptat aceste carpete dar si lada de zestre pictata cu motive florale de la maghiari si germani.